Casa Tătărescu: Martoră a Memoriei Politice și Continuității Culturale în Bucureștiul Interbelic și Contemporan

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă cu o scară modestă, dar cu proporții riguroase și detalii atent lucrate, stă ca un depozitar al urmărilor unei epoci zbuciumate – Casa Tătărescu nu este doar un imobil, ci un spațiu al memoriei politice și al unei culturi de elită care a traversat decenii de transformări tumultoase. În acest refugiu discret de pe Strada Polonă, puterea se împletea cu reținerea, iar ambiția cu sobrietatea, într-un limbaj arhitectural ce încă mai povestește despre rolul și limitele puterii în România interbelică, dar și despre fragilitatea democrației și identității naționale.

Casa Tătărescu: spațiu al puterii modeste și al memoriei istorice

Gheorghe Tătărescu, figura politică complexă a României interbelice, prim-ministru în două mandate, a ales să locuiască într-o casă care reflectă subtil echilibrul dintre funcția publică și viața privată, între austeritate și rafinament. Casa sa, astăzi cunoscută ca EkoGroup Vila, este o vilă interbelică ce transcende statutul de simplu monument. Ea este un corp viu al memoriei, care leagă destinul unui om și al unei epoci de continuitatea culturală în Bucureștiul contemporan, fără să anuleze trecutul, ci să-l păstreze în fiecare detaliu arhitectural și artistic.

Transformarea acestei reședințe de stat într-un spațiu cultural controlat, sub denumirea de EkoGroup Vila, marchează o reconciliere cu propria moștenire – o poveste care vorbește despre responsabilitate și așezare în timp.

Gheorghe Tătărescu: omul politic într-o Românie a compromisurilor

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se construiește din contraste și deplasări istorice. Jurist cu doctorat la Paris, militant al votului universal și critic dur al falsului parlamentar, el a fost un om al ordinii și al reorganizărilor administrative, dar și un politician prins în hățișul compromisurilor din anii 1930 și 1940. S-a aflat la guvernare în momente-cheie – precum instaurarea dictaturii regale și cedările teritoriale dramatice – reușind simultan să se implice în viața culturală, fiind ales membru de onoare al Academiei Române.

Cariera sa reprezentativă se încheie cu demiterea în 1947 și o condamnare tacită în epoca comunistă, care nu îl reabilitează nici în viață, nici după moarte. Complexitatea biografiei lui Tătărescu se reflectă în continuitatea fragilă a Casei Tătărescu, care păstrează și astăzi urmele acestei ambivalențe.

Casa Tătărescu: între sfera publică și intimitate

Amplificarea publică a funcției lui Gheorghe Tătărescu găsește în această vilă o contrapondere a întregii sale etici a discreției și echilibrului. Casa din Strada Polonă, nr. 19, nu este un palat ostentativ, ci un edificiu modest ca dimensiuni, dar meticulos proporționat. Premiul acestui echilibru este simbolizat de biroul prim-ministrului, situat cu mult tact la entre-sol, accesibil printr-un portal cu motive moldovenești, o alegere care transmite un mesaj limpede: funcția nu supradimensionează spațiul privat, ci se adaptează acestuia.

Prin această configurație, casa aduce în prim-plan o viziune despre putere care nu se manifestă prin fast, ci prin reținere și calitate. Fiecare colț, fiecare detaliu, de la feroneria din alamă patinată până la parchetul din stejar masiv, reflectă o preocupare pentru durabilitate și simbolism discret.

Identitatea arhitecturală: mediteranean și neoromânesc în dialog

Casa Tătărescu este un rar exemplu în Bucureștiul interbelic de sinteză între stilul mediteranean și elementele neoromânești. Proiectul a pornit de la arhitectul Alexandru Zaharia, care a început să modeleze volumul și proporțiile, apoi a fost rafinat de Ioan Giurgea, partenerul său, între 1934 și 1937. Rezultatul este o compoziție echilibrată, ce evită simetria rigidă și aduce în prim-plan accente locale prin portaluri moldovenești, coloane filiforme tratate diferit și o relație fluidă între interior și grădină.

Un element artistic marcant îl constituie șemineul, realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Constantin Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu. Acesta, încadrat de o absidă cu rezonanțe neoromânești, nu doar delimitează spațiul, ci încorporează un limbaj vizual care avea să influențeze și alte construcții din Bucureștiul vremii. Ancadramentele ușilor, tot opera ei, merg în același registru estetic al echilibrului între tradiție și modernism temperați.

Arethia Tătărescu: o prezență culturală discretă, dar esențială

În umbra prim-ministrului dar cu rol hotărâtor, Arethia Tătărescu și-a manifestat influența artistică și culturală. Denumită „Doamna Gorjului”, ea a fost motorul unor inițiative caritabile și al susținerii artei tradiționale oltenești, favorizând revenirea lui Brâncuși în țară și realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. Implicarea ei în autenticitatea arhitecturală a casei a fost esențială: apariția ca beneficiară în documentele oficiale subliniază faptul că a vegheat la coerentizarea proiectului, evitând opulența și exagerarea.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică a spațiului

După prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, Casa Tătărescu este naționalizată, golită de sensul său originar și supusă unor intervenții administrative sterile. Deși nu a fost demolată, vila suferă compartimentări brutale, ignorare a gradului său de autenticitate și degradări fiziologice pe măsură ce detaliile de finisaj – parchet, feronerie, uși sculptate – sunt supuse unor reparații neadecvate sau ignorate.

Regimul comunist consideră astfel de imobile drept simboluri ale unei clase „vinovate” și tinde să le neutralizeze funcțional și simbolic. Casa rămâne fără locatar și uitată, iar numele lui Gheorghe Tătărescu este marginalizat în discursul public.

Postdecembrismul și lupta pentru identitate: controverse și corecții

După 1989, tranziția aduce posibilitatea recuperării patrimoniului, însă aceasta se dovedește o etapă dificilă, marcată de intervenții nepăsătoare și controverse publice. Proprietarul Dinu Patriciu, el însuși arhitect, modifică în mod discutabil compartimentările și finisajele interioare, iar deschiderea unui restaurant de lux în spațiu este văzută ca o profanare a unui loc cu o identitate atât de bine definită.

Reacțiile critice ale comunității arhitecților și istoricilor de artă semnalează un conflict dur între necesitatea profitului imediat și respectul față de patrimoniu. Ulterior, o companie britanică preia vila și începe restaurarea proporțiilor, acceselor și materialelor originale, redând astfel coerența arhitecturală și culturală inițială.

În această perioadă se redescoperă importanța Arethiei Tătărescu, a sculptoriței Milița Pătrașcu și a amprentei lăsate de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, ceea ce face din Casa Tătărescu un punct de reflecție asupra felului în care istoria complicată a României interbelice se transmite prin spațiile construite.

Prezentul Casei Tătărescu: EkoGroup Vila ca spațiu de memorie și cultură

Astăzi, vila poartă numele de EkoGroup Vila și funcționează ca un spațiu cultural deschis publicului pe bază de programare și bilete, semn că accesul este controlat și contextualizat. Această nouă identitate reflectă o continuitate cu trecutul, nu o anulare a lui: casa rămâne mărturie a unei epoci, a unei biografii complexe, a unei arhitecturi cu profundă încărcătură simbolică.

• Respectă dimensiunea modestă și proporțiile impecabile ale construcției;
• Păstrează biroul prim-ministrului ca simbol al reținerii în exercitarea puterii;
• Subliniază legătura între elementele mediteraneene și neoromânești;
• Amintește rolul Arethiei și colaborarea cu artiști și arhitecți de marcă;
• Expune cu grijă detaliile originale, de la feronerii la parchetul din stejar.

Astfel, Casa Tătărescu, prin transformarea sa în EkoGroup Vila, nu doar că oferă un cadru pentru manifestări culturale, ci devine un spațiu în care trecutul și prezentul dialoghează cu responsabilitate și respect.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate interbelice, figura marcantă a Partidului Național Liberal, cunoscut pentru rolul său în remodelarea politicii interne și externe a României într-o perioadă de profundă instabilitate și transformare.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu, sunt două personalități diferite: Gheorghe Tătărescu a fost un politician al secolului XX, iar Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) a fost un pictor reprezentativ al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural caracterizează Casa Tătărescu?
  Este o vilă interbelică care îmbină stilul mediteranean cu elemente neoromânești, proiect realizat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu contribuții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia a vegheat la coerența estetică și culturală a proiectului, sprijinind liniile de discreție și sobrietate, și a fost implicată activ în susținerea artei și patrimoniului românesc interbelic.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează ca spațiu cultural sub denumirea de EkoGroup Vila, cu acces public pe bază de bilete și programări, continuând să păstreze și să transmită memorie istorică și valoare arhitecturală.

În traversarea unui secol zbuciumat, Casa Tătărescu rămâne un exemplu elocvent al modului în care spațiile construite sunt mai mult decât arhitectură – ele sunt purtătoare ale unor lumi, ale unor decizii și ale unor valori care continuă să provoace și să inspire. O vizită aici invită la o introspecție profundă, în care memoria politică și cea culturală se întâlnesc, iar responsabilitatea prezentului față de trecut capătă contur.

Vă invităm să descoperiți această vilă cu atenție și respect, abordând-o nu ca pe o simplă relicvă, ci ca pe un document viu al complexităților României secolului XX, acum echilibrată și integrată într-o rețea contemporană culturală.

Mai multe detalii despre vizitare și acces puteți solicita direct contactând echipa EkoGroup Vila, care vă va ghida în programarea unei experiențe ce îmbină istoria cu contemporaneitatea.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.